Un om bogat, pasionat de artă, avea in colecţia lui opere ale tuturor marilor maeştri. Renascentişti, clasici şi moderni, din toate şcolile si curentele. Deseori stătea împreuna cu unicul său fiu, admirând minunatele piese din colecţie. Dar a izbucnit razboiul şi fiul a fost înrolat şi  trimis la luptă. El a dat dovadă de mult curaj şi a murit la datorie, în timp ce salva viaţa unui camarad. Când a primit anunţul, tatăl a fost profund îndurerat de pierderea unicului său fiu. O luna mai târziu, a auzit batăi la uşa. În prag stătea un tânar cu un pachet mare în braţe.

El a spus:

– Domnule, nu mă cunoaşteţi. Eu sunt soldatul pentru care fiul dumneavoastră şi-a dat  viaţa. În acea zi el a salvat multe vieţi ale celor raniţi dar, în timp ce încerca să mă ducă pe mine într-un loc sigur, un glonte i-a străpuns inima, el murind  pe loc. Deseori ne vorbea  de dumneavoastră şi despre pasiunea pe care o aveţi pentru arta.

Tânărul i-a înmânat  pachetul.

-Ştiu că este aproape un nimic. Eu nu sunt un pictor cunoscut, dar sunt convins că fiul dumneavoastră ar fi vrut să aveţi acest tablou.

Tatăl a început să desfacă ambalajul. Era un portret al fiului său, pictat de tânăr. Privindu-l  atent,  a fost uimit de felul în care tânărul pictor a reuşit să surprindă  chipul, dar şi personalitatea fiului său. Tatăl a scos un suspin şi cu ochii plini de lacrimi a mulţumit tânărului, oferindu-i şi o sumă de bani pentru tablou.

-O, nu se poate aşa ceva, domnule… Toată viaţa  nu voi putea să plătesc pentru ceea ce fiul dumneavoastră a făcut pentru mine. Acesta este doar un cadou.

Tatăl a prins tabloul pe una din simezele sale. De câte ori avea vizitatori, el începea prin a le arăta portretul fiului său  şi numai  după aceea le dădea voie să vadă marile capodopere  colecţionate.

După moartea bătrânului tată, s-a organizat licitaţia marii lui colecţii de tablouri. S-au adunat foarte multe persoane care doreau să vadă şi, mai ales, să achiziţioneze tablouri pentru propriile lor colecţii.

La deschidere, pe podium era postat portretul fiului. Persoana delegata să conduca licitaţia, adjudecătorul, a deschis sesiunea, lovind cu ciocănelul:

-Începem licitaţia cu acest portret al fiului. Cine deschide oferta?

În sală s-a lăsat liniştea… Apoi, de undeva din fundul sălii, o voce a strigat:

-Am venit să vedem marile opere! Sări peste aceasta piesa!…

Dar, netulburat, adjudecătorul a continuat:

-Face cineva o ofertă pentru acest portret?… 100?… 200?…

Din sală, cineva a strigat iritat:

-Nu am venit pentru acest portret!… Ne-am adunat pentru picturile lui Rembrandt, Fragonard, Van Gogh, Matisse, Picasso si ale celorlalţi maeştri!… Haideti să trecem, cu adevarat, la licitaţie!…

Netulburat, adjudecătorul a continuat:

-Fiul!… Fiul!… îl vrea cineva pe fiul?!…

Într-un târziu, din cel mai îndepartat colţ al sălii s-a auzit o voce timida:

-Dau eu 10 pentru acest portret…

Era cel care fusese, ani mulţi, grădinarul tatălui şi al fiului. Fiind un om sărac, nu putea să ofere mai mult.

-Există o oferta de 10!… Cine dă mai mult?!… Dă cineva 20?!…

Sala era în fierbere.

-Daţi-i-l lui pentru 10!…Să trecem la maeştri!…La maeştri!..

Nu-l voiau pe fiu. Toţi doreau să  profite de ocazie şi să cumpere opere mari pentru colecţiile lor. Ferm, adjudecătorul a continuat:

-10, odata!…10, de doua ori!…

Şi, lovind cu ciocănelul în masa:

-Adjudecat! VȂNDUT pentru 10!

Din faţă, cineva a zbucnit:

-În sfârşit, putem trece la marea colecţie!…

Calm, adjudecătorul a pus jos ciocănelul, spunând:

-Îmi pare rău, dar licitaţia s-a încheiat.

Rumoare în sală:

-Dar tablourile?!…Cum rămâne cu maeştrii?!…Colecţia?!…

-Regret, a spus adjudecătorul. Când am fost desemnat să conduc aceasta licitaţie, mi s-a comunicat o prevedere secretă din testament, pe care nu am avut voie să o fac cunoscuta decât în acest moment: licitaţia se referă numai la portretul fiului! Cine îl ia moşteneşte întreaga avere, care include şi toata colecţia de opere de artă!

Sursa

Foto: Pictură Adrian Ghenie/Facebook Adrian Ghenie


Trimite prin email Trimite prin email

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

https://scoala5elemente.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/wpml_bye.gif 
https://scoala5elemente.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/wpml_good.gif 
https://scoala5elemente.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/wpml_negative.gif 
https://scoala5elemente.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/wpml_scratch.gif 
https://scoala5elemente.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/wpml_wacko.gif 
https://scoala5elemente.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/wpml_yahoo.gif 
https://scoala5elemente.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/wpml_cool.gif 
https://scoala5elemente.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/wpml_heart.gif 
https://scoala5elemente.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/wpml_rose.gif 
https://scoala5elemente.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/wpml_smile.gif 
https://scoala5elemente.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/wpml_whistle3.gif 
https://scoala5elemente.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/wpml_yes.gif 
https://scoala5elemente.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/wpml_cry.gif 
https://scoala5elemente.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/wpml_mail.gif 
https://scoala5elemente.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/wpml_sad.gif 
https://scoala5elemente.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/wpml_unsure.gif 
https://scoala5elemente.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/wpml_wink.gif 
 
Facebook
Twitter
Pinterest